|
|
Mihail KOGALNICEANU
Nume: KOGALNICEANU
Prenume: Mihail
Nationalitate: romana
|  | A trait 74 de ani.
Activitate:
Om politic, istoric, ziarist si orator. Personalitate multilaterala a culturii romanesti, Mihail Kogalniceanu si-a asociat numele la mai toate actele fundamentale care au marcat faurirea Romaniei moderne. S-a nascut la Iasi in 6/18 septembrie 1817, dintr-o familie cu ascendenta razaseasca, care s-a ridicat treptat in rindul boierimii mijlocii. Studiile le-a inceput in casa parinteasca, cu un profesor de origine franceza, un emigrant, apoi cu calugarul maramuresan Gherman Vida, avindu-l coleg pe Vasile Alecsandri. isi continua apoi instructia, mereu impreuna cu Vasile Alecsandri, in pensionul lui Victor Cuenim si in Institutul de la Miroslava, pina in 1834. in acelasi an a fost trimis la studii in Franta, la colegiul din Luneville, si de aici, dupa un an de studii, la Berlin, unde urmeaza cursurile universitare de istorie si drept. Rezultatul muncii sale din anii de studentie in Germania il constituie mai multe lucrari pe care le publica in aceasta epoca, intre care se remarca: Limba si. literatura romana sau valaha (1837), Schita asupra istoriei, obiceiurilor si limbii tiganilor cunoscuti in Franta sub numele de boemieni (1837) si Istoria Valahiei, a Moldovei si a valahilor de peste Dunare (Vol.I., perioada 1241-1792, publicata in 1837), care reprezinta nu numai o ilustrare stralucita a potentelor tinarului istoric, ci si o puternica afirmare contemporana a dorintei de unitate nationala, devenita, la mijlocul secolului trecut, o necesitate de natura obiectiva. Primele sale lucrari aveau sa-i consacre in lumea stiintifica a Europei contemporane, si sa-i situeze printre spiritele cele mai nobile, cele mai viguroase si mai inaintate ale poporului roman. In 1838 se intoarce in Moldova cu o solida pregatire intelectuala, hotarit sa-si puna toata puterea de munca in slujba patriei, inca de la intoarcerea la Iasi, redacteaza, o vreme, cu Gheorghe Asachi, Alauta romaneasca. intemeiaza, in 1840, revista Dacia literara, al carei titlu insusi era un simbol si un program, atragind colaboratori de pe intreg teritoriul romanesc. Cu mult efort si mari cheltuieli, Mihail Kogalniceanu isi asuma sarcina de a da la lumina izvoarele istoriei neamului romanesc (cronici, hrisoave, zapise), publicind cea dintii revista istorica la noi - Arhiva romaneasca (1841) - si pregatind, inca din anul 1840, colectia de cronici ale Moldovei. Aceste preocupari meritorii il impun ca pe un competent istoric si, in anul 1843, este chemat sa ocupe catedra de istoria romanilor la Academia Mihaileana. A publicat Letopisetele Moldovei (3 voi., 1845-1862) si Cronicile Romaniei (3 voi., 1872-1874), care a u servit ca material documentar atit unor studii istorice facute de el sau de altii, cit si ca izvor de inspiratie multor scriitori si poet;. Mihail Kogalniceanu a editat revista de orientare patriotica si democratica Propasirea, foaie stiintifica si literara (1844), unde a colaborat si N. Balcescu, precum si ziarul Steaua Dunarii (1855-1860), care a arat nn rol important in lupta pentru Unirea Principatelor, in preajma marilor framintari care au precedat anul revolutionar 1848, Mihail Kogalniceanu nu s-a limitat numai la activitatea pe tarimul istoriei. Istoricul de larg orizont, cu o serioasa cultura, l-a dublat pe omul politic. Pentru activitatea sa indreptata impotriva regimului autoritar al lui Mihail Sturdza, a fost surghiunit, in 1844, la manastirea Risca. Perioada care incepe cu anul revolutionar 1848 reprezinta pentru Mihail Kogalniceanu o etapa noua in care, prin activitatea sa politica, ce este precumpanitoare, se straduieste sa aplice practic principiile democratice ce le afirmase cu atita vigoare si stralucire in perioada anterioara. Celebrele sale Dorinte ale partidei nationale In Moldova, din 1848, reprezinta unul din cele mai complete programe ale revolutiei romanesti. Adevarata masura a capacitatii sale, a patriotismului si a pasiunii sale de luptator, M. Kogalniceanu a implinit-oin imprejurarile glorioase in care s-a infaptuit statul nostru national. S-a aflat in fruntea miscarii unioniste, fiind organizatorul acesteia, principalul ei conducator si purtatorul ei de cuvint. A ocupat un rol important in Comitetul Central al Unirii, a condus propaganda pentru Unire in paginile Stelei Dunarii, a indrumat indeaproape activitatea Adunarii ad-hoc a Moldovei si, in cadrul acesteia, a expus motiunea in favoarea adopta-rii programul ui unionist; a orientat Adunarea in ampla dezbatere in jurul problemelor de organizare interna. Dupa infaptuirea Unirii, ca ministru si sfetnic apropiat al lui Cuza, M. Kogalniceanu a initiat sau a sustinut actele noii domnii care aveau drept scop intarirea actului din 1859 prin reforme cu caracter democratic si afirmarea tot mai deplina a independentei. Era, aceasta, in fond, opera practica, de concretizare a programului patriotic pentru infaptuirea caruia luptase in intreaga lui activitate anterioara. I-a revenit un merit deosebit in realizarea celor doua reforme insemnate : secularizarea averilor manastiresti si reforma agrara prin care in buna parte relatiile feudale au fost inlaturate si taranimea improprietarita, imprejurarile care au precedat razboiul din 1877, marcate de redeschiderea crizei orientale, 1-au readus pe Kogalniceanu pe primul plan al vietii publice. Ca ministru de externe, a afirmat, cu demnitate si prestigiu, interesele Romaniei, dorinta acesteia de a-si legitima drepturile la o viata libera si independenta. Mihail Kogalniceanu a avut o insemnata contributie la orientarea vietii culturale si stiintifice romanesti, in literatura a abordat divers e genuri: corespondenta, insemnarile de calatorie, schita de moravuri, nuvela, pamfletul, romanul (fragmentar), teatrul. A tiparit operele a o serie intreaga de scriitori ai epocii, intre care Grigore Alexandrescu, N. Balcescu, Al. Donici, C. Stamati, V. Alecsandri, C. Caragiale s.a. impreuna cu V. Alecsandri si C Negruzzi,. a fost numit, in 1840, la conducerea Teatrului National din Iasi, unde rolul lui de organizator raminede prim ordin in ceea ce priveste fixarea repertoriului ce trebuia jucat in limba romana, constituirea trupelor de actori, costumele, decorurile etc. Mihail Kogalniceanu a acordat o deosebita importanta invatamintului. A avut o contributie importanta la infiintarea Universitatii din Iasi (1860), a Scolii de pictura, a Conservatorului de muzica, a Scolii de comert, a Facultatii de medicina din Iasi s.a. Mihail Kogalniceanu, personalitate puternica, orn de litere si animator al vietii culturale nationale, a carui opera este patrunsa de o puternica dragoste fata de popor, fata de ideile dreptatii sociale si ale libertatii nationale, s-a stins din viata la Paris, la 20 iunie/2 iulie 1891.
Observatii:
Este supranumit "Arhitectul re-Unirii Principatelor Valahe în strămoşeasca lor Dacie antică".
Categorii pentru Mihail KOGALNICEANU:
Politica
Istorie
Ziaristica
Evenimente pentru Mihail KOGALNICEANU:
24/11/1843 - Mihail Kogălniceanu il apreciază pe Tudor Vladimirescu
În cuvântul pentru deschiderea cursului de istorie naţională, & ... [ detalii ]
09/01/1844 - A apărut, la Iaşi, "Propăşirea", publicaţie săptămânală
A apărut, la Iaşi, "Propăşirea", publicaţie să ... [ detalii ]
09/10/1857 - 10/10/1857 - Adunarea Ţării Româneşti a votat pentru Unirea Principatelor
Adunarea Ad-hoc a Ţării Româneşti a votat în unanimitate p ... [ detalii ]
24/01/1859 - 05/02/1859 - Unirea Principatelor Române
Adunarea Electiva a Tarii Românesti îl alege pe domnul Moldovei, Alexandr ... [ detalii ]
30/09/1864 - S-a infiintat prima Camera de Comert din Principatele Unite
(Romania - Comert - Istorie) - La aceasta data a luat fiinta, in Principate ... [ detalii ]
09/05/1877 - Proclamarea independentei Romaniei
La 9 mai 1877 are loc Sesiunea Extraordinara a Adunarii Deputatilor care a ... [ detalii ]
Personalitati nascute in localitatea Iasi
Personalitati nascute in judetul Iasi
Personalitati nascute in zona/regiunea/statul Moldova
Personalitati nascute in tara Romania 
Personalitati nascute pe continentul Europa de Est
Personalitati decedate in localitatea Paris
Personalitati decedate in zona/regiunea/statul Paris
Personalitati decedate in tara Franta 
Personalitati decedate pe continentul Europa de Vest
Personalitati aniversate la data de 6 septembrie -
Evenimente din data de 6 septembrie
Personalitati nascute in zodia Fecioara 
Personalitati aniversate la data de 20 iunie -
Evenimente din data de 20 iunie
Personalitati nascute in zodia Gemeni 
Personalitati aniversate in anul 1817 -
Evenimente din anul 1817
Personalitati aniversate in anul 1891 -
Evenimente din anul 1891
Personalitati din perioada 1817-1891 -
Evenimente din perioada 1817-1891
Comentarii
Nu exista comentarii in baza de date!
Nu puteti scrie comentarii! Nu sunteti logat! Mergeti la pagina de login!
Personalitati celebrate in 6 septembrie
 | Nicolae BUICLIU
(Corabia, Oltenia, 1906 - Bucuresti, Muntenia, 1974)
Compozitor. A compus trei simfonii: Simfonia I Rustica, Simfonia a III-a, concert pentru pian si orchestra. ...
|
 | Nicolae FILIMON
(Bucuresti, Muntenia, 1819 - 1865)
Prozator roman, autor de nuvele romantice si realist-satirice. A scris un jurnal de calatorii prin Occident. Cea mai importanta opera a sa este romanul "Ciocoi vechi si noi" aparuta in anul 1863. Lucrarea este o evocare a societatii romanesti de la i ...
|
| | Mihail KOGALNICEANU
(Iasi, Moldova, 1817 - Paris, Paris, 1891)
Om politic, istoric, ziarist si orator. Personalitate multilaterala a culturii romanesti, Mihail Kogalniceanu si-a asociat numele la mai toate actele fundamentale care au marcat faurirea Romaniei moderne. S-a nascut la Iasi in 6/18 septembrie 1817, d ...
|
 | Luciano PAVAROTTI
(Modena, Emilia-Romagna, 1935 - Modena, Emilia-Romagna, 2007)
Tenor. Legendă a muzicii de operă, Pavarotti a fost singurul cântareţ de operă care a vândut mai mult de 100 de milioane de înregistrări.
Era unicul fiu al unui brutar pasionat de canto si al unei muncitoare la o fabrica ...
|
 | ABD EL-KADER
(Mascara, Mascara, 1808 - Damasc, Damasc, 1883)
Emir arab, erou national al Algeriei, conducator al luptei impotriva colonistilor francezi (1832-1847). Armata sa a fost infranta de catre trupele de dominatie. A murit in exil. ...
|
Personalitati celebrate in 20 iunie
 | Aurel BARANGA
(Bucuresti, Muntenia, 1913 - Bucuresti, Muntenia, 1979)
Poet si un dramaturg. ...
|
 | Barbu CATARGIU
(Bucuresti, Muntenia, 1807 - Bucuresti, Muntenia, 1862)
Om politic conservator. Seful primului Guvern al Principatelor Unite. S-a impotrivit improprietaririi taranilor. A murit in urma unui atentat. ...
|
 | Emil CIORAN
(Rasinari, Transilvania, 1911 - Paris, Paris, 1995)
1911 – Emil Cioran se naste la 18 aprilie, la Rãsinari, unde tatãl sãu era preot. Face studiile liceale în Sibiu la Liceul Gheorghe Lazãr.
1928 – 1932 – Urmeazã cursurile Facultãtii de Filosofie si Litere din Bucuresti, încheiat ...
|
 | Iosif Constantin DRAGAN
(Lugoj, Banat, 1917 - Palma de Mallorca, Insulele Baleare, 2008)
Iosif Constantin Dragan a terminat Dreptul la Universitatea din Bucuresti. In anul 1941, a obtinut o bursa de studii in Italia, la Universitatea din Roma, unde a studiat stiinte politice si economie. Atras de idealurile fasciste si de Garda de Fier, ...
|
| | Radu GABREA
(Bucuresti, Muntenia, 1937 - 2017)
După absolvirea liceului Spiru Haret, Radu Gabrea s-a înscris la Institutul de Construcţii din Bucureşti. În anul II a fost arestat timp de 9 luni şi jumătate, deoarece un coleg îl invitase la o manifestaţie de solida ...
|
| | Mihail KOGALNICEANU
(Iasi, Moldova, 1817 - Paris, Paris, 1891)
Om politic, istoric, ziarist si orator. Personalitate multilaterala a culturii romanesti, Mihail Kogalniceanu si-a asociat numele la mai toate actele fundamentale care au marcat faurirea Romaniei moderne. S-a nascut la Iasi in 6/18 septembrie 1817, d ...
|
 | Constantin POENARU
(Bucuresti, Muntenia, 1842 - Bucuresti, Muntenia, 1912)
Dupa absolvirea cursurilor Scolii Militare din Bucuresti (1861) pleaca la Paris unde urmeaza cursurile Scolii Imperiale de Stat-Major (1862-1866). La intoarcerea in tara intra in cadrul fortelor armate, iar in anul premergator inceperii Razboiului de ...
|
 | Henri Gaston BUSIGNIES
(Sceaux, Hauts-de-Seine, 1905 - Antibes, Alpii Maritimi, 1981)
Inginer, inventator al radiobusolei si al mai multor sisteme de radar, autorul ideii folosirii satelitilor artificiali sincronizati pentru telecomunicatii ...
|
 | Jacques OFFENBACH
(Koln, Renania, 1819 - Paris, Paris, 1880)
Compozitor si violoncelist, creatorul can-can-ului, pe numele sau Eberst Jakob. A fost unul dintre initiatorii operetei si precusorul comediei muzicale moderne. A fost fiul unui cantor evreu si violonist amator. La sase ani canta la vioara, la opt co ...
|
 | Kurt SCHWITTERS
(Hanovra, Saxonia Inferioara, 1887 - Ambleside, Cumbria, 1948)
Pictor, sculptor si poet german. Nascut in Hanovra, intr-o familie influenta, a fost un copil singuratic, bolnav de epilepsie, introvertit si nesigur. A studiat la Scoala de Arte si Meserii din localitatea natala (1908-1909) si la Academia de Arte F ...
|
 | William BARENTS
(Terschelling, Insulele Frisian de Vest, 1550 - Oceanul Arctic, 1597)
Navigator si explorator ...
|
|
|
