|
|
Gheorghe BRATIANU
Nume: BRATIANU
Prenume: Gheorghe
Nationalitate: romana
|  | A trait 55 de ani.
Activitate:
Istoric si om politic. Gheorghe I. Brătianu s-a născut la 3 februarie 1898, la Ruginoasa, judeţul Iaşi. Era nepotul lui I. C. Brătianu şi fiul lui Ionel I. C. Brătianu – două dintre personalităţile reprezentative al vieţii politice ale României moderne. Primul a fost prim-ministru al ţării în timpul războiului din 1877-1878, care a dus la cucerirea Independenţei de Stat a României. Al doilea a fost prim-ministru în timpul Războiului pentru Întregirea Neamului.
Absolvent, în 1916, al Liceului Naţional din Iaşi (fosta Academie Mihăileană), se înscrie în 1917 la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi, pe care o absolvă în 1920. În 1921 se înscrie la cursurile de la Universitatea Sorbona, precum şi la Ecole Practique des Hautes Etudes şi Ecole des Chartes. În luna iunie 1923 obţine diploma de doctor în filozofie la Universitatea din Cernăuţi, fapt care îi va permite ocuparea unei catedre la Universitatea din Iaşi. În anii 1926-1938 se implică activ în viaţa politică a ţării. Se înscrie în Partidul Naţional Liberal. A fost de mai multe ori deputat (1927-1928, 1931-1932, 1933-1937). La 9 iunie 1930 este exclus din P.N.L. datorită acceptării revenirii la tron a prinţului Carol, ca rege al României sub numele de Carol al II-lea. Târziu, îşi dă seama de greşeala făcută şi revine la vechiul partid liberal sub conducerea lui Constantin (Dinu) Brătianu (1866-1950), la 10 iunie 1938.
La propunerea lui Nicolae Iorga, la 23 iunie 1928, Secţiunea istorică a Academiei României îl alege membru corespondent. Gheorghe I. Brătianu împlinise 30 de ani. În anul 1929 a promovat doctoratul la Sorbona sub îndrumarea lui Ferdinand Lot. (1966 – 1952), cu teza principală Recherches sur le commerce genois dans la Mer Noire aux XIII-e siecle, apărută în acelaşi an la Paris şi comentată elogios în presa de specialitate. În anii care au urmat, a desfăşurat o activitate ştiinţifică susţinută în acelaşi timp cu activităţile politice. Publică mai multe lucrări, între care cea mai interesantă este cartea O enigmă şi un miracol istoric: poporul român. În luna septembrie 1938 face parte din delegaţia română, condusă de N. Iorga, la cel de-al doilea VIII-lea Congres Internaţional de Ştiinţe Istorice de la Zürich. Comunicarea sa O nouă istorie a Europei în Evul Mediu: sfârşitul lumii antice şi triumful Orientului s-a bucurat de o largă audienţă. Publică în două volume lucrarea Acţiunea politică şi militară a României în lumina corespondenţei diplomatice a lui I. C. Brătianu. În anii premergători războiului, Gheorghe I. Brătianu s-a apropiat de mişcarea naţionalistă română, a militat pentru o apropiere de Germania. El a rămas constant pe poziţie că Uniunea Sovietică reprezintă cel mai mare pericol pentru existenţa Statului Român şi că o alianţă cu ea este contrară intereselor sale.
Gheorghe I. Brătianu considera că apropierea de Germania este o necesitate pentru păstrarea intactă a graniţelor ţării. În anii 1935-1939 a făcut frecvente deplasări în capitalele europene, unde a avut convorbiri cu numeroşi conducători ai statelor respective. La 16 noiembrie 1936, a fost primit de Hitler, fiind primul om politic român care s-a întâlnit cu Füherul. Gheorghe I. Brătianu s-a pronunţat împotriva unei alianţe cu sovieticii.
La 1 octombrie 1940, devine profesor titular la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universităţii Bucureşti, în locul lui Nicolae Iorga, care se pensionase. La 27 noiembrie este asasinat savantul Nicolae Iorga. Vestea l-a zguduit profund. A participat la înmormântare (Cimitirul Bellu Militar), alături de marii cărturari al ţării, în frunte cu preşedintele Academiei Române, C. Rădulescu-Motru. În cartea GHEORGHE I. BRĂTIANU ISTORIE ŞI POLITICĂ, de Petre Otu şi Aurel Pentelescu (Editura Corint, Bucureşti 2003, pag. 64), este scris: „Gheorghe I. Brătianu a fost singurul profesor de la Facultatea de Litere care a luat cuvântul public, în faţa studenţilor şi profesorilor, împotriva uciderii lui Nicolae Iorga. Nicoară Beldiceanu, în acel moment student, relatează că Gheorghe I. Brătianu a condamnat asasinatul şi a cerut asistenţei păstrarea unui moment de reculegere. De asemenea, savantul a cerut unor studenţi legionari, care protestau faţă de această decizie să părăsească sala. După moartea tragică a lui Nicolae Iorga, Gheorghe I. Brătianu a fost numit director al Institutului de istorie din Bucureşti.
În timpul guvernării lui Ion Antonescu, savantul Gheorghe I. Brătianu a adoptat o atitudine rezervată, nefiind de acord cu modul de guvernare. A fost chemat de Antonescu şi i-a oferit postul de Ministru de Externe şi chiar de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Când a văzut modul cum conduce ţara Ion Antonescu, a refuzat posturile oferite şi s-a dedicat mai mult activităţii ştiinţifice. Ca o revoltă a raptului sovietic din 26 iunie 1940, scrie studiul Moldova şi frontierele sale istorice. În 1943 a scris lucrarea Basarabia. Drepturile naţionale şi istorice, cu speranţa că Marile Puteri nu vor mai încălca principiul de drept şi respectarea unităţii etnice şi lingvistice.
La 28 mai 1942, Academia Română consfinţeşte alegerea lui Gheorghe I. Brătianu printre membrii săi, în locul rămas vacant după moartea lui Nicolae Iorga, în Secţiunea Istorică, fiind, la 44 de ani, cel mai tânăr dintre aceştia.
În vara anului 1941 a fost concentrat şi a participat chiar din primele zile la războiul antisovietic, nu cum scriu unii istorici iudeo-bolşevici, că a plecat voluntar pe Frontul din Răsărit. În anul 1941 a îmbrăcat uniforma de căpitan de artilerie şi s-a dus pe front în loc să accepte conducerea Ministerului de Externe, post pe care generalul Ion Antonescu i l-a oferit cu insistenţă. Perioadele în care savantul a fost supus obligaţiilor militare au fost: 12 iulie-30 septembrie 1941 şi 16 iulie-24 septembrie 1942. În luna august 1942 a însoţit trupele Corpului de Cavalerie în Crimeia, după căderea Sevastopolului. Văzând evoluţia războiului şi bombardamentele devastatoare ale aviaţiei anglo-americane, Gh. I. Brătianu a întreprins demersuri la mareşalul Ion Antonescu pentru încheierea armistiţiului. La sfârşitul lunii aprilie1944, publică documentul: Scrisoare deschisă d-lui W. G. Lelland, preşedintele Comitetului Internaţional al Ştiinţelor Istorice din Washington, tipărită la 21 aprilie 1944 în ziarul Curentul, cu o prezentare, la fel de vibrantă, semnată de Pamfil Şeicaru. În acest document, Gheorghe I. Brătianu arată adevăratele dimensiuni ale bombardamentelor americane, care au distrus printre alte obiective şi următoarele: Universitatea Bucureşti, Institutul Cantacuzino, sediul librăriei Cartea Românească, Imprimeriile Dacia Traiană.
Savantul istoric Gheorghe I. Brătianu s-a implicat deosebit de activ în acţiunea pentru condamnarea caracterului distructiv al bombardamentelor anglo-americane asupra teritoriului Românie în intervalul aprilie-august 1944.
Savantul Gheorghe I. Brătianu rămâne un produs al culturii române dintre cele două războaie mondiale, profund naţional şi european. El a fost adversar înverşunat al iudeo-bolşevismului şi al revizionismului maghiar. Evreii nu l-au iertat. După 1944 este înlăturat din viaţa politică şi ştiinţifică. În şedinţa din 9 mai 1946, Gheorghe I. Brătianu a compărut în procesul Mareşalului Ion Antonescu. Depoziţia sa a fost distrusă de autorităţile bolşevice. În anul 1947 este suspendat de la Universitate şi de la conducerea Institutului de Istorie Universală „N. Iorga“. I s-a fixat domiciliul obligatoriu (Bucureşti, strada Biserica Popa Chiţu nr. 26) şi i-au fost interzise contactele externe.
În vara anului 1947 i s-a propus expatrierea, la care refuzul a fost vehement: „Brătianu nu dezertează din România“. După cum declară academiciana Cornelia Bodea, prezentă la întâlnirea dintre Alexandru Rosetti şi Gheorghe Brătianu, când Rosetti îi înmâna un paşaport semnat de ministrul de Externe – evreica Ana Pauker –, savantul istoric a replicat: „Mă numesc Brătianu, domnişoară Bodea!“.
Ana Pauker nu a mai suportat înfruntarea şi a ordonat suspendarea profesorului Gheorghe I. Brătianu din toate funcţiile publice pe care le deţinea şi fixarea domiciliului obligatoriu. În anul 1948 a fost înlăturat din Academia Română. În noaptea de 7/8 mai 1950 este arestat şi întemniţat în închisoarea din Sighet, fără să i se intenteze proces. În penitenciarul din Sighet, Gheorghe I. Brătianu a fost supus la torturi groaznice, unde a decedat în noaptea de 24 spre 25 aprilie 1953.
Categorii pentru Gheorghe BRATIANU:
Istorie
Politica
Personalitati nascute in localitatea Ruginoasa
Personalitati nascute in judetul Iasi
Personalitati nascute in zona/regiunea/statul Moldova
Personalitati nascute in tara Romania 
Personalitati nascute pe continentul Europa de Est
Personalitati decedate in localitatea Sighetu Marmatiei
Personalitati decedate in judetul Satu-Mare
Personalitati decedate in zona/regiunea/statul Maramures
Personalitati decedate in tara Romania
Personalitati decedate pe continentul Europa de Est
Personalitati aniversate la data de 3 februarie -
Evenimente din data de 3 februarie
Personalitati nascute in zodia Varsator 
Personalitati aniversate la data de 25 aprilie -
Evenimente din data de 25 aprilie
Personalitati nascute in zodia Taur 
Personalitati aniversate in anul 1898 -
Evenimente din anul 1898
Personalitati aniversate in anul 1953 -
Evenimente din anul 1953
Personalitati din perioada 1898-1953 -
Evenimente din perioada 1898-1953
Comentarii
Nu exista comentarii in baza de date!
Nu puteti scrie comentarii! Nu sunteti logat! Mergeti la pagina de login!
Personalitati celebrate in 3 februarie
 | Constantin ARSENI
(Dolhasca, Bucovina, 1912 - Bucuresti, Muntenia, 1994)
Medic neurochirurg, remarcabil cercetator si practician in neurochirurgie.
A fost membru titular al Academiei de Științe Medicale (1969), membru corespondent (1974) și apoi titular (1991) al Academiei Române. ...
|
 | Vicentiu BABES
(Hodoni, Banat, 1821 - Budapesta, Budapesta, 1907)
Avocat, profesor, publicist si om politic, luptator pentru drepturile nationale ale romanilor din Transilvania. A studiat teologia la Arad si dreptul la Pesta. Intra in magistratura din 1846 si trimis la Viena ca reprezentant al romanilor. In 1860 a ...
|
| | Gheorghe BRATIANU
(Ruginoasa, Moldova, 1898 - Sighetu Marmatiei, Maramures, 1953)
Istoric si om politic. Gheorghe I. Brătianu s-a născut la 3 februarie 1898, la Ruginoasa, judeţul Iaşi. Era nepotul lui I. C. Brătianu şi fiul lui Ionel I. C. Brătianu – două dintre personalităţile ...
|
 | Gheorghe (2) DUCA
(1847 - 1899)
Inginer, reformator al invatamantului politehnic (1881), membru fondator al Societatii Politehnice.
Gheorghe, fiul generalului Ion Duca, fost ministru sub Alexandru Ioan Cuza, s-a nascut la Galati in ziua de 3 februarie 1847. Tatal sau l-a trimis la ...
|
 | Luigi DALLAPICCOLA
(Mitterburg, azi Pazin, Istria, 1904 - Florenta, Toscana, 1975)
Compozitor dodecafonist ...
|
 | Carl Theodor DREYER
(Copenhaga, Hovedstaden, 1889 - Copenhaga, Hovedstaden, 1968)
Regizor de film ...
|
Personalitati celebrate in 25 aprilie
 | Vasile ATANASIU
(Targoviste, Muntenia, 1886 - Bucuresti, Muntenia, 1964)
General de divizie, comandantul Corpului 3 armată în al doilea război mondial. ...
|
| | Gheorghe BRATIANU
(Ruginoasa, Moldova, 1898 - Sighetu Marmatiei, Maramures, 1953)
Istoric si om politic. Gheorghe I. Brătianu s-a născut la 3 februarie 1898, la Ruginoasa, judeţul Iaşi. Era nepotul lui I. C. Brătianu şi fiul lui Ionel I. C. Brătianu – două dintre personalităţile ...
|
 | Ioan CAIONI
(Caianu Mic, Transilvania, 1629 - Lazarea, Transilvania, 1687)
Calugar franciscan roman din Transilvania. Autor al unei cronici in versuri despre luptele dintre Matei Basarab si Vasile Lupu din anul 1653 si al unei antologii muzicale (Codicele Caioni), in care figureaza si dansuri populare romanesti. A intemeiat ...
|
| | Constantin DAVID
(Bucuresti, Muntenia, 1908 - Pantelimon, Muntenia, 1941)
Militant comunist, asasinat de legionari ...
|
 | Ion ONCESCU
(Bucuresti, Muntenia, 1978 - )
Luptator profesionist de skandenberg, multiplu campion mondial. ...
|
Evenimente din 3 februarie
22/01/1862 - 03/02/1862 - Primului guvern unitar al Principatelor Române
A fost format primului guvern unitar al Principatelor Române, în frunte c ... [ detalii ]
Evenimente din 25 aprilie
25/04/1919 - Ziua Justitiei Militare Romane
(Romania - Justitie - Armata) Prin Decretul-lege nr. 1625 din 1919 a luat f ... [ detalii ]
25/04/1947 - A fost infiintata Universitatea din Craiova
Universitatea din Craiova a fost fondata la 25 aprilie, prin legea nr. 138; ... [ detalii ]
|
|
